miercuri, 15 ianuarie 2014

Poezii pentru Mihai Eminescu (1850-1889)




Cuvintele dau viata ideilor. Cautand cuvantul ce exprima adevarul, Eminescu a conferit verbului o incarcatura de simtire si cugetare care il inscriu pe traiectorii ce ignora spectacolul de-o zi. Astazi se implinesc 164 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, poetul national al Romaniei, socotit drept cea mai importanta voce poetica din literatura romana. Mihai Eminescu s-a nascut pe 15 ianuarie 1850 la Botosani, fiind al saptelea din cei unsprezece copii ai caminarului Gheorghe Eminovici si al Ralucai Eminovici.
Nimic nu ne poate intuneca bucuria ca ne numaram printre neamurile carora le-a fost dat un mare poet. Poporul roman nu-l va da uitarii niciodata pe poetul care ne reprezinta cel mai bine spiritualitatea. Iata cateva randuri dedicate marelui nostru poet roman Mihai Eminescu:

Poeziei
Nu te-am uitat. Ca un izvor furis
Alunecand sub bolti de arinis,
Am disparut o vreme sub pamant,
Sa-mi innoiesc fuioarele de cant.
Secatuii, ori m-a sorbit nisipul,
Ca nu-ti mai port in foi de ape chipul?
Dar de-ai fi pus urechea peste glie,
Iti rasuna-n adand chemarea vie.
Ci iata-l azi, tasnind pe negandite
Din coapsele de pietre biruite,
Invigorat si rodnic ca sa-ti poarte
Tot mai departe, chipul fara moarte...

 Eminescu
Eminescu este steaua,
Eminescu este luna,
Eminescu este codrul,
Eminescu este struna.

Eminescu este raul,
Eminescu este ramul,
Eminescul este cantul,
eminescu este neamul.

Steaua, luna, codrul, struna,
Raul, ramul,
Cantul, neamul,
Eminescu-i tot ce-avem.

Despre Eminescu
Eminescu a fost si este,
Eminescu e-o poveste
cu plopii fara sot,
o poveste pentru toti.
Eminescu este-o carte
cu ganduri, ganduri departe,
carte cu luceferi vii,
pentru adulti, pentru copii.

Pentru Eminescu
Drumurile mele toate
Destramate,
Cand incerc sa le adun,
Le gasesc acum din nou
Langa teiul din Copou.

Dorurile mele toate
Destramate,
Cand incerc sa le adun,
Le gasesc intr-un volum:
"Poezii"

Gandurile mele toate
Destramate,
Cand incerc sa le adun,
Le gasesc intr-un cuvant,
Bland si sfant:
Eminescu.

Ganduri pentru Eminescu
Nimica, strainule, nu-ncanta
Mai mult ca poezia ce buza mea framanta
Si-ngana-ncet suspinul in murmur de izvoare,
 Un Eminescu trist la margine de mare.

S-asculti tacut de pe coline seara
Cum rostogoluri vin turme de oi,
Cum doina te-nfioara pe la noi
Si simti vibrand din suflet toata tara.

Sa stai s-asculti in liniste cantarea
Sub orga de lumini din flori de tei,
"Mai am un singur dor" sopteste marea-
Oglinda ochilor sai tristi si grei.

Ora Luceafarului Romanesc
Pornesc ca un fulger
Prin spatii de file,
In fiece noapte,
Spre locul de unde
Se naste lumina,
Spre locul de unde
Mi-apari tu sclipind.
Aici este golul
Si poate speranta,
Aici este totul
Si totusi nimic.
De-aici striga singura
Un "Eu" fara moarte
Nascand nestemate
Cu miez intelept.
De-aici privesti lumea
Plangandu-i tristetea,
Ori dandu-i iubirea
Sub floarea de tei.
Te stiu si te caut
Prin muzici de sfere,
Lumina in suflet,
In cuget si fapta.
Rotire perfecta
Tinzand spre mai mult.
Ma faci sa simt viata
Pulsand cristalina,
Ma faci sa vad omul
Asa cum el este,
Cum spera sa fie,
Sau poate cum vrea.

0 comentarii :

Trimiteți un comentariu

 
© 2014 Badita.com. Politica de securitate Google