Epuizarea psiho-fizica sau psiho-vegetativa - simptome, cauze, tratament si evolutia bolii

Simptome
Epuizarea psiho-vegetativa este un fenomen adesea acut, caracterizat in principal prin probleme cardiace (presiune in zona inimii, ritm cardiac accelerat, puternic), cefalee, probleme gastrice, probleme ale vezicii urinare, frisoane, transpiratie, stare de rau, ameteala si tulburari menstruale, bineinteles cu diverse intensitati. La toate acestea se asociaza sentimente ca teama, tensiune, indispozitie, neliniste, iritabilitate, tulburare, apasare si insomnie. Adesea persoana in cauza sufera de puternice dureri organice, chiar daca respectivele organe (inima, stomacul, intestinele, vezica urinara) in realitate sunt sanatoase.
Cauze
Din punct de vedere fizic, cauza epuizarii este tulburarea functiei sistemului nervos vegetativ, care raspunde involuntar de toate procesele fiziologice, de exemplu ritmul cardiac. Predispozitia la o asemenea tulburare poate fi si mostenita. Cauzele reale insa trebuie cautate in tulburarile psihice. La baza acestora pot sta conflicte de la locul de munca sau familiale, eventual trasaturi ale personalitatii (de exemplu teama sau poate chiar agresivitatea exagerata, mania muncii sau dezordinea).
Tratament
In cazurile mai grave, acute se recomanda chiar tratamentul medicamentos. Anumite medicamente, astfel asa numitele beta-blocante regleaza intr-o anumita masura functia sistemului nervos vegetativ, avand un efect calmant asupra nervilor. Medicamentele stopeaza relativ rapid cele mai deranjante simptome fizice, insa nu elimina nici epuizarea si nici cauzele reale ale acesteia. In realitate tratamentul trebuie indreptat asupra proceselor psihice, de exemplu trebuie facuta persoana in cauza sa inteleaga ca nu trebuie sa fie intotdeauna cea mai buna si nu trebuie sa se epuizeze. In acest sens cea mai eficienta metoda de tratament este psihoterapia.
In cazul unor tulburari psiho-vegetative mai usoare manifestate sporadic, de regula este suficient sa ne destindem, sa ne relaxam, poate chiar si o plimbare mai indelungata, o intalnire cu prietenii sau poate cateva zile de odihna impreuna cu persoana iubita, pot fi de ajutor. 
In cazul tulburarilor care se manifesta continuu si se agraveaza, este nevoie de schimbarea modului de viata printr-un mod de viata sanatos, echilibrat, greu de realizat in lipsa de ajutor. De exemplu nu trebuie asumate prea multe sarcini si obligatii. Prin miscare regulata, rezistenta la solicitare psihica poate fi marita. Ajutorul familiei si prietenilor poate insemna mult. Adesea solutia trebuie sa fie radicala: trebuie renuntat la locul de munca, trebuie intentat divort, lucruri uneori indispensabile schimbarii.
In cazul manifestarii tot mai frecvente, tot mai grave a simptomelor fizice, trebuie contactat medicul. Mai intai medicul verifica daca simptomele nu ascund vreo afectiune organica, de exemplu ulcer gastric. Daca nu, medicul poate prescrie medicamente pentru ameliorarea simptomelor, poate recomanda schimbarea modului de viata, eventual trimite persoana in cauza la psiholog. Fara contributia activa si tratamentul continuu al psihologului, problemele fizice nu pot fi eliminate.
Evolutia bolii
In cazul epuizarii psiho-vegetative practic nu se poate vorbi de un proces, deoarece simptomele se manifesta in cele mai diverse moduri si cu intensitate diferita. De regula problemele apar intre 30-40 de ani, insa sunt frecvente si in perioada modificarilor hormonale, la pubertate si pe perioada menopauzei. Ameliorarea simptomelor acute se poate obtine rapid cu ajutorul medicamentelor. Schimbarea modului de viata, transformarea personalitatii sunt mai greu de realizat. Se poate intampla ca in ciuda solutionarii situatiei, persoana in cauza, in situatii solicitante asemanatoare sa reactioneze tot cu aceleasi simptome psiho-vegetative.
Cine manifesta simptomele epuizarii psiho-vegetative trebuie sa le trateze cu seriozitate, deoarece acestea pot determina cu usurinta aparitia unor probleme organice.

Comentarii